Expresia respingerea implantului dentar este utilizată frecvent de pacienți, dar nu descrie întotdeauna corect problema. Implantul nu este respins de organism în același mod în care poate fi respins un organ transplantat. În cele mai multe situații, este vorba despre lipsa osteointegrării, adică implantul nu formează o legătură stabilă cu osul în perioada de vindecare.

Problemele pot apărea devreme, în primele săptămâni sau luni după inserare, ori mai târziu, după montarea coroanei sau a lucrării protetice. Un implant care nu se integrează trebuie evaluat de medic, deoarece simptomele pot avea cauze diferite, iar diagnosticul nu poate fi stabilit numai după felul în care arată gingia.

• Durerea persistentă sau care se intensifică

După intervenție sunt posibile durerea moderată, sensibilitatea locală, umflarea și apariția unor vânătăi. Aceste manifestări ar trebui să se reducă treptat, de obicei în decursul primei săptămâni.

Un semn care trebuie verificat este durerea care nu scade, devine mai intensă după câteva zile sau reapare după o perioadă fără simptome. Disconfortul la masticație ori senzația de presiune în jurul implantului pot indica o inflamație, o suprasolicitare sau o problemă legată de vindecarea osului.

Durerea nu confirmă singură pierderea implantului. Ea poate proveni și de la gingie, de la dinții vecini sau de la lucrarea protetică. De aceea, este necesară examinarea clinică și, în anumite cazuri, realizarea unei investigații radiologice.

• Mobilitatea implantului

Implantul dentar trebuie să rămână stabil în os. Dacă pacientul simte că implantul se mișcă, situația necesită un control cât mai curând. Mobilitatea poate fi observată atunci când zona este atinsă cu limba, în timpul masticației sau la igienizare.

Uneori nu se mișcă implantul propriu-zis, ci doar coroana sau un șurub al lucrării. Diferența poate fi stabilită numai de medic. Slăbirea unei componente protetice nu înseamnă automat că implantul este pierdut, însă problema trebuie remediată pentru a evita transmiterea unor forțe necorespunzătoare.

Pentru pacienții care caută informații despre un implant dentar în București, este important de reținut că stabilitatea implantului se verifică prin metode clinice, nu prin încercarea de a-l mișca acasă.

• Umflarea, sângerarea și secrețiile

O umflare ușoară este posibilă după operație, însă aceasta trebuie să se diminueze progresiv. Umflarea care crește, gingia foarte roșie, secrețiile purulente, gustul neplăcut persistent sau febra pot indica o infecție.

Sângerarea gingiei în jurul unui implant deja vindecat poate fi asociată cu inflamația țesuturilor periimplantare. În fazele superficiale, problema poartă denumirea de mucozită periimplantară. Dacă inflamația este însoțită de pierdere osoasă, poate fi vorba despre periimplantită, situație care necesită tratament.

Retragerea gingiei și expunerea unei porțiuni metalice nu înseamnă neapărat că implantul se va pierde, dar pot indica modificări ale țesuturilor din jur. Controlul permite identificarea cauzei și alegerea măsurilor potrivite.

• Dificultatea la masticație

Un implant integrat și o lucrare protetică adaptată corect nu ar trebui să provoace durere la mestecat. Dacă apare senzația că implantul este prea înalt, că mușcătura s-a modificat sau că presiunea se concentrează într-un singur punct, este indicată verificarea ocluziei.

Forțele excesive pot apărea din cauza unei coroane care intră prea devreme în contact cu dinții opuși, a scrâșnirii dinților sau a încleștării maxilarelor. Suprasolicitarea poate afecta componentele protetice și țesuturile din jurul implantului. Pierderea osoasă poate fi asociată atât cu infecțiile bacteriene, cât și cu stresul mecanic excesiv.

Implant dentar în București | ClinicaDrDehelean.ro

• De ce implantul nu se integrează

Lipsa osteointegrării poate fi influențată de calitatea și cantitatea osului, existența unei infecții, stabilitatea inițială insuficientă sau încărcarea prematură. Fumatul, igiena orală necorespunzătoare, antecedentele de parodontită și unele afecțiuni generale pot contribui la creșterea riscului.

La ClinicaDrDehelean.ro, afecțiuni precum diabetul necontrolat, administrarea anumitor medicamente sau tratamentele efectuate în regiunea capului și gâtului sunt discutate cu medicul înaintea intervenției. Acești factori nu duc automat la eșecul implantului, însă pot influența procesul de vindecare și pot impune o monitorizare mai atentă.

• Ce trebuie să faci dacă apar simptome

Nu încerca să verifici mobilitatea implantului cu degetele și nu aplica antibiotice, alcool, bicarbonat sau alte substanțe pe gingie. Evită mestecarea pe zona respectivă și contactează medicul care a realizat intervenția.

Într-o clinică stomatologica, evaluarea poate include examinarea gingiei, verificarea stabilității implantului, analiza mușcăturii și investigații imagistice. Tratamentul depinde de cauza identificată. Uneori este suficientă igienizarea și ajustarea lucrării, iar în alte cazuri implantul trebuie îndepărtat și zona lăsată să se vindece înainte de discutarea unei noi intervenții.

Controalele periodice, igiena atentă și prezentarea rapidă la medic atunci când apar modificări cresc șansa ca problemele să fie identificate înainte de pierderea unei cantități importante de os.